Conflict în DNA. Țuluș și ceilalți doi procurori care au sesizat Inspecția Judiciară: Kovesi s-a implicat în anchetă și a încercat intimidarea magistraților

În sesizarea prezentată de luju.ro, Nicolae Marin, Mihaela Iorga și Doru Țuluș menționează că aduc la cunoștința inspecției „aspecte extrem de grave constatate în activitatea DNA”, făcând referire la dosarul penal deschis ca urmare a apariției înregistrărilor cu Laura Codruța Kovesi, din două ședințe ale instituției, dosar care este instrumentat, potrivit acestora, de procurorii Gheorghe Popovici, șef al Secției de combatere a corupției (secția I), și Marius Iacob, adjunctul lui Kovesi. În dosar au fost audiați procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (secția II). Cei trei susțin că Marius Iacob ar fi avut obligația de a face cerere de abținere, întrucât a participat la ședința la care au fost făcute înregistrările, făcând, teoretic, parte din cercul de suspecți.

„Repartizarea acestui dosar penal de către o persoană direct interesată raportat la subiectul înregistrărilor difuzate, domnului procuror șef Marius Iacob a avut ca unic scop asigurarea întregului control asupra dosarului penal doamnei procuror șef DNA, singura îndreptățită să soluționeze orice plângere împotriva actelor de urmărire penală”, se arată în sesizare.

Magistrații spun că pe 23 iunie au fost ridicate doar de la anumiți procurori reportofoanele din dotare, în prezența grefierilor și a ofițerilor, apreciind că metoda a fost „umilitoare”. Ulterior, la sesizarea acestora, au fost ridicate și reportofoanele celorlalți magistrați.

Cei trei susțin că audierile nu au vizat informațiile nepublice care s-ar fi discutat la ședințele în care s-au făcut înregistrările, ci „exclusiv identificarea persoanei care ar fi înregistrat această ședință.”

„În condițiile în care înregistrarea ședinței nu constituie element constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 12 din Legea 78/2000 este evidentă exercitarea cu rea credință a atribuțiilor în ceea ce privește instrumentarea acestui dosar, scopul acestei anchete fiind în mod cert acela de a decredibiliza procurorii și de a crea suspiciuni asupra unor procurori mai vechi din DNA de la care mass media a susținut că ar proveni aceste informații”, se arată în sesizarea transmisă Inspecției Judiciare.

Magistrații spun că pe 20 iunie au primit un e-mail, pe adresele de serviciu, din partea procurorului șef al DNA, prin care au fost informați că a fost înregistrat un dosar penal, în informare precizându-se și că „ informațiile puse la dispoziția procurorilor anchetatori de cei audiați au condus la stabilirea unui cerc de suspecți care este format dintr-un „el” și o „ea”,fiind „exprimată opinia că aceștia sunt infractori și ca trebuie pedepsiți.”

„Toate aceste afirmații făcute în condițiile în care nici mărcar nu s-a stabilit existența unei infracțiuni denotă, pe de o parte reaua credință în efectuarea anchetei penale, iar de pe altă parte imixtiunea procurorului șef în activitatea procurorului de caz și încercarea de intimidare a procurorilor”, se precizează în sesizare.

„Folosirea unor expresii gen „bârfitori”, „lași”, sau „infractori” la adresa procurorilor din cadrul secției care ar fi exprimat critici cu privire la activitatea DNA încalcă dreptul la libera exprimare al magistratului și aduce atingere onoarei și probității profesionale a magistratului, obligându-l, practic, să fie parte la acțiuni sau acte pe care le consideră neprocedurale sau nelegale din spirit de solidaritate. (..) În doctrina s-a apreciat faptul că pot intra în sfera acestei abateri disciplinare atât conduita agresivă ce rezultă din limbaj cât și denigrarea unor persoane”, mai susțin procurorii.

În document se precizează și că „deschiderea unui dosar penal pentru această faptă de corupție imaginară și implicarea în mod direct a conducerii instituției în această anchetă consttuie un factor de presiune asupra procurorilor și poate fi apreciată ca o modalitate de intimidare a acesora.”

Magistrații susțin că nu au fost consemnate în declarațiile procurorilor luate sub jurământ aspecte legate de discuțiile din ședință, fapt ce, în viziunea acestora, are ca scop evitarea utilizării lor în cadrul anchetei disciplinare. „Practic sunt compromiși procurorii și este sacrificată imaginea justiției pentru un interes personal”, explică ei.

„Înregistrarea unei cauze penale ce vizează procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, modul în care a fost efectuată ancheta și supunerea acestora unei testări poligraf pentru o infracțiune imaginară este de natură a aduce atingere onoarei, probității profesionale și prestigiului justiției”, mai spun magistrații.

Sesizarea a fost înregistrată săptămâna aceasta, fiind vizată conducerea DNA, au declarat pentru Mediafax reprezentanții Inspecției Judiciare.

Pentru doi dintre cei trei procurori, șefa DNA a cerut revocarea din funcție, iar Procurorul General Augustin Lazăr a acceptat-o. Este vorba despre Doru Țuluș și Mihaela Iorga (care s-a ocupat de dosarul Microsoft, dar și de unele ale Elenei Udrea).

Testul poligraf ar fi fost solicitat în dosarul penal deschis de DNA după apariția înregistrărilor cu șefa DNA. În această cauză, au fost audiați toți magistrații care au participat la ședințele respective, solicitându-se și realizarea testului poligraf, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

Dosarul vizează folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Sesizarea a fost făcută pe motiv că ședințele cu procurorii din secții nu sunt publice. Sesizarea din oficiu a fost întemeiată „pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității”, transmite DNA. În plus, Inspecția Judiciară s-a autosesizat în acest caz.

Procurorul șef al DNA a cerut Secției pentru procurori a CSM revocarea din funcție a magistraților Doru Țuluș și Mihaela Iorga, urmând a se lua în discuție în ședința din 4 iulie. Cererea de revocare vine după înregistrările făcute publice din cadrul unei ședințe a DNA.

DNA explică motivele pentru care a cerut revocare lui Țuluș și a procuroarei Mihaela Iorga

„La data de 29 iunie 2017, procurorul șef al DNA a transmis Secției de procurori a CSM cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a doamnei Moraru Iorga Mihaiela, pentru faptul că nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului șef al Secției din care făcea parte. Neprezentarea denunțului a avut drept consecință imposibilitatea aplicării unor dispoziții procesual penale în raport cu persoane cercetate”, explică DNA.

De asemenea, Mihaela Iorga nu mai este șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico – financiare din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, după ce, joi, Augustin Lazăr a aprobat încetarea delegării pe aceasta funcție.

„La aceeași dată, a fost transmisă Secției de procurori a CSM și cererea de avizare a revocării din funcția de procuror al DNA a domnului Doru Florin Țuluș pentru existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluționat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile„, precizează parchetul.

Și în cazul acestuia a fost aprobată încetarea delegării pentru funcția de șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

„Prin urmare, s-a apreciat că aceștia nu mai îndeplinesc condiția bunei reputații pentru a fi procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, așa cum rezultă din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii”, mai spune DNA.

Ca urmare a acestei solicitări, Doru Țuluș, Mihaela Iorga și Nicolae Marin au sesizat Inspecția Judiciară. Sesizarea a fost înregistrată săptămâna aceasta, fiind vizată conducerea DNA, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanții Inspecției Judiciare.

Doru Țuluș a fost șef al Secției a II a din DNA în perioada în care parchetul era condus de Daniel Morar. Ulterior, după ce conducerea instituției a fost preluată de Laura Codruța Kovesi, acesta a fost înlocuit de Claudiu Dumitrescu. Surse din sistem susțin că Doru Țuluș este considerat a fi un apropiat al lui Daniel Morar, fost șef DNA, în prezent judecător CCR.

Surse din sistem au explicat că după sesizarea făcută de Țuluș la Inspecția Judiciară, ar fi avut loc discuții aprinse cu procurorul șef al DNA, în care a fost informat că se va cere revocarea.

Mihaela Iorga este printre procurorii care au semnat petiția prin care se solicita ca șef al DNA să fie un procuror din cadrul acestei structuri, petiție inițiată înainte ca Laura Codruța Kovesi să fie numită șef al DNA. De asemenea, Mihaela Iorga a susținut și public acestă cauză, la momentul respectiv, în 2013, fiind prezentă într-un studio de televiziune, alături de un alt procuror, Marius Vartic.

Ulterior, după ce Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror șef al DNA, Mihaela Iorga a devenit unul din procurorii care s-au bucurat de susținerea noului șef, au precizat pentru MEDIAFAX surse din sistem. Mihaela Iorga a instrumentat dosarul Microsoft, dar și una dintre cauzele care o vizează pe Elena Udrea.

La jumătatea lunii iunie, au fost difuzate mai multe înregistrări audio în care ar fi apărut Laura Codruța Kovesi în timp ce le-ar fi cerut procurorilor să lucreze, dând însă directive și către persone cu funcții, prin exprimări precum : „Știți ce-mi doresc: să ‘decapați’ instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , ” Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”. În replică, DNA susține că înregistrările în care ar apărea Kovesi nu sunt autentice și „conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere”.